Buna Alexandra si buna si tie Cristina.
Sa nu te supere exprimarea ta deoarece si un copil adoptat il poti simti ca si cum ar fi parte din tine poate chiar mai mult decat daca l-ai fi nascut tu.
Spun asta pentru ca eu sunt un copil adoptat…. Ai mei m-au adoptat de cand aveam 6 luni de la o persoana care nu voia altceva decat sa scape de mine.
Mi-au dat o sansa la viata si au inceput ei insisi o noua viata alaturi de mine. M-au iubit si ma iubesc mai presus de orice, mai ales mama… zice mereu ca sunt sufletul ei si ma acopera cu toata dragostea si grija ei chiar daca acum am 24 de ani si sunt si eu casatorita.
Eu ii iubesc enorm si ii multumesc zilnic lui Dumnezeu ca le-a indrumat pasii spre mine. Sunt oameni simpli de la tara dar care mi-au oferit singurul lucru de care aveam nevoie… o familie si pentru asta nu exista niciodata multumiri suficiente .
Zic oricand cu mandrie ca sunt un copil adoptat pentru ca stiu ca sunt iubita si am mereu un sprijin in parintii mei.
Va pup fetele.
Si sa nu uitati parinte e cel care te creste nu cel care te face. E tare usor sa faci un bebe dar mare lucru e sa il cresti.

Buna Alexandra,iti doresc sa treci cu bine si de acest hop asa cum ai trecut in urma cu 2 ani.Dumnezeu te incearca,dar vede ca tu esti puternica si te va ajuta sa te vindeci.Sunt sigura de asta.Mai ai multe de facut ….sa te casatoresti,sa faci un bebe,sa-l vezi mare….sa-ti plimbi nepotii.Doamne ajuta!Iti doresc din suflet sa te insanatosesti.Te imbratiseaza cu drag,Cristina….nascuta in Onesti…cel mai minunat oras.(Soarta m-a purtat spre Iasi,unde locuiesc de vreo 15 ani.)
Sa auzim de bine!

Ma bucur enorm ca te simti bine. Pe masura ce citeam raspunsurile tale la toate comentariile si vedeam cum zici ca esti bine m-a cuprins si pe mine o bucurie enorma pentru tine si pt faptul ca dupa tot raul prin care ai trecut te simti mai bine. Sper sa ne aduci numai vesti bune si sa fii din ce in ce mai bine.

Imi pare rau ca trebuie sa treci prin atatea. Dar cum ziceai tu Dumnezeu ne da atat cat putem duce iar tu esti o luptatoare si o puternica si poti mult de tot. Cand vei fi bine toate astea vor fi niste amintiri neplacute care vor ramane incuiate undeva intr-un sertaras din gandurile tale. Te pup si te imbratisez cu drag.

Si noi suntem in continuare langa tine si speram ca Dumnezeu sa aiba grija inca odata de tine si de cei dragi tie. Fii bàrbatà, poti sa treci si peste asta. Te pupam cu totii, mai ales David…el te pupa cu gurita deschisa si eventual cu limba…numai asa stie…aaa… in plus iti lasa si niste bàlutze, ca are din plin…din cauza dintilor care inca nu vor sa iasa. Doamne ajuta! Pup

Oh, Doamne, saracuta de tine prin cate trebuie sa treci! Dar se vor termina cu bine toate aceste incercari.

In afara de sedinta de chimio de pe 5 octombrie, cate sedinte mai ai de facut?

Ma rog in continuare pentru tine si sunt cu sufletul alaturi de tine! Doamne ajuta!