15Oct/10Off
15 octombrie 2010, Onesti
De ieri sunt din nou in spital…trebuie sa recunosc ca s-a intamplat brusc si m-a speriat putin mai ales datorita faptului ca de data asta n-au existat simptome premergatoare si nici acum nu pot sa spun ca am vreo stare specifica…doar ca m-am simtit foarte slabita….a fost nevoie ca prietena mea, Alex, sa-mi aminteasca ca e oarecum normal in aceasta perioada si ca aproape de fiecare data in a zecea zi dupa chimio, nivelul leucocitelor si al trombocitelor scade nefiresc de mult si e necesara internarea in spital pentru monitorizare si refacere…in cateva zile voi fi externata, dar cred ca weekendul asta mi-l voi petrece aici. Insa nu vreau sa va faceti griji…ma simt bine, contrar aparentelor….si in curand voi fi si mai bine…promit!
Alexandra Simona Apostol
1982-2010
Ultimele comentarii
- Webber on Drum bun, Alexandra!
- Bogdan Militaru on Drum bun, Alexandra!
- Geanina on Drum bun, Alexandra!
- Natalia on Drum bun, Alexandra!
- lascar Simona on Drum bun, Alexandra!
- Iuliana on Drum bun, Alexandra!
- Just Smile on Drum bun, Alexandra!
- gina rachieru on Drum bun, Alexandra!
- Anamaria M. on Drum bun, Alexandra!
- adriana on Drum bun, Alexandra!
- Andra on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- simona ursu on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- Mihaela on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- Jerry Lynch on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- eu on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- Geanina on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- adriana on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
- Iuliana on 16 decembrie 2010 – Ultima postare.
File mai vechi
- February 2011 (1)
- December 2010 (4)
- November 2010 (6)
- October 2010 (9)
- September 2010 (9)
- August 2010 (13)
- July 2010 (1)
October 21st, 2010 - 22:53
Buna Alexandra,am auzit ca te simti rau si chiar am citit jurnalul tau am fost acasa si am luat fetita dar nu am avut timp sa luam legatura cu voi a trebuit sa ne intoarcem repede.ma bucur ca te simti mai bine acum si trebuie sa fii tare sa invingi.viata pe care noi o traim este o lupta continuua si trebuie sa luptam pana la capat.Vreau cand ajungem la onesti sa iesim impreuna chiar imi doresc sa merg la discoteca la onesti nu am fost niciodata.sal pe marian din partea noastra.Te pupam si te imbratisam
October 24th, 2010 - 14:30
Va multumesc pentru urarile de bine. Nu va faceti griji pentru mine, sunt ok momentan cu sperante ca in curand voi fi perfect :). Marian va saluta si el. Astept sa ne revedem curand. Va imbratisez cu drag.
October 20th, 2010 - 07:51
Cum iti mai este? Doamne, ajuta!
October 20th, 2010 - 11:51
Mai bine acum. Azi imi dau drumul acasa. Si sper ca in curand sa fie totul ca inainte. Iti multumesc ca imi esti aproape. Te imbratisez cu drag.
October 20th, 2010 - 22:08
Buna Alex, scuza-ma ca nu am putut ajunge in onesti, insa timpul e asa de scurt ca am vrut sa profitam de fiecare clipa de a o pasa alaturi de parinti si de familie. O sa te sun curand la tel care mi l-ai lasat. E foarte minunat tot ceea ce scri; esti o fiinta umana din acest mare univers care stie sa fie invingatoare , ci nu invinsa; accepta ceea ce se intampla si disfruta de fiecare secunda din viata, pt ca ceea ce este cel mai important este sa stim sa petrecem timpul alaturi de persoanele care iubim cel mai mult si cele care ne daruieste linistea interna…. sa sti sa te recunosti in interiorul tau….sa iubim, sa respectam, sa comunicam si cel mai important sa simtim ca traim…pupici dulci
October 21st, 2010 - 10:58
Nu-ti fa griji…te inteleg perfect…vom avea alte ocazii sa ne vedem. Ma bucur sa aud ca ai reusit sa petreci timp cu ai tai…e cel mai important si sper ca te-ai incarcat de energie si esti gata sa o iei de la capt. Vom vorbi curand si data viitoare vom avea timp sa povestim. Ai grija de tine. Te imbratisez cu drag…
October 15th, 2010 - 23:00
Mare drepate are Iuliana in ce scrie. Esti mereu in inimile noastre si in rugaciunile noastre. Fata de alte dati cand ne povesteai ca esti in spital acum o spui mult mai linistita si cu mai multa voiosie parca. Nu trebuie sa te mai sperii. Ai trecut tu si prin incercari mai grele decat niste simptome rautacioase care nu vor sa te lase acasa in week-end.
Suntem alaturi de tine si abia asteptam urmatoarele vesti de la tine.
Te pup si te imbratisez cu drag.
October 20th, 2010 - 11:50
Presupun ca m-am obisnuit intre timp si am capatat incredere ca pot trece poste toate…si ma rog la Dumnezeu si ii cer visului sa-mi dea rabdare, speranta si o noua zi. Te imbratisez.
October 15th, 2010 - 13:17
Nu ne facem griji, pentru ca stim ca esti puternica si ca de fiecare data ai revenit mai voioasa si mai sanatoasa!
Sa ai un week-end placut si linistit, chiar daca il petreci in spital! Suntem alaturi de tine, indiferent unde ne-am afla fiecare!
Pupici si imbratisari calde si pline de energie care sa te revigoreze!
P.S. De abia astept sa ne intalnim candva si sa petrecem un week-end intreg impreuna! La Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta!
October 20th, 2010 - 11:46
Offf….si eu imi doresc mult mult sa ne vedem. Te simt atat de aproape de mine. Iti multumesc ca ai incredere in mine. Am revenit intr-adevar, putin mai tarziu decat estimasem eu, insa sunt ok.